+4(0)759075031 office@bicazulnostru.ro

Orașul Bicaz

„Prima atestare documentară a Bicazului datează din 23 august 1611, ca sat de pe moşia mănăstirii Bisericani (hrisov de la Constantin Movilă Voievod).

Localitatea are mult timp statut de localitate de frontieră cu principatul Transilvaniei şi după 1699 cu Imperiul Habsburgic Austriac. Istoria mai consemnează denumirile Fundul Bicazului, Gura Bicazului ca părţi ale aşezării. În 1850 apare moşia Bicaz pe care este înfiinţat un post de poliţie în 1855 şi apoi un târg. 

În 1867 comuna Bicaz este consemnată din nou localitate de frontieră, cu punct de vamă la Chisirig. În 1884 se constituie un domeniu regal de 13000 ha cu sediul în Bicaz. La Bicaz s–a stabilit sediul Administraţiei Domeniului, fapt care a impus începerea lucrărilor de amenajare şi construire a unor obiective de primă importanţă, pentru buna desfăşurare a activităţilor ce aveau să urmeze: palatul regal, teatrul sătesc, farmacie, baie populară, brutărie, moară, darac, un dinam de 110 v şi 25 Kw acţionat de apă, care asigura alimentarea cu energie electrică a zonei centrale, primăria comunei, cancelaria, biroul telegrafo – poştal, locuinţe pentru personalul din administraţie. Astfel populaţia începe să-şi construiască locuinţe mari, arătoase, în locul celor joase, cu fereste mici, schimbând în acest fel aspectul de până atunci al localităţii. 

După cum este precizat în Monografia Domeniului Bicaz din 1906, deși nu prea bogate în populație, satele erau totuși numeroase și destul de apropiate unele de altele. Bicazul constituia reședința administrațiunii Domeniului și a celorlalte servicii de administrație publică. Urmau în ordinea însemnătății lor, următoarele sate: Cârnu, Ciungii, Capșa, Tașca Secu, Hămzoaia, Izvorul Muntelui, Dodenii și Ticoșul.

În domeniul industrial se remarcau: creșterea vitelor și industria casnică a țesăturilor de lână. Suprafața terenurilor agricole ocupa o suprafață de 1146,80 ha din care 872,30 pășune, 265,70 fânețe naturale, 3 ha fânețe artificiale, 1 ha cu plantații de pomi roditori și 4,80 ha pentru grădini. Rezultă de aici aportul slab al culturilor pur – agricole, principalele ocupații ale locuitorilor fiind creșterea vitelor și exploatarea pădurilor. Din totalul suprafeței Domeniului de 13185,72 ha, 11600 ha erau ocupate de păduri. Din punct de vedere al gestiunii domeniului silvic Domeniul Bicaz era împărțit în două ocoale silvice: Ocolul Silvic Bicaz cu o suprafață de 7570,82 ha și Ocolul Silvic Tașca cu o suprafață de 5614,90.

Pe domeniul Bicaz se aflau trei școli mixte rurale, în satul Bicaz, Cârnu și satul Tașca. De asemenea școala de meserii a fost înființată la Bicaz de Ministerul Instrucțiunii publice în anul 1901. Fiecare școală dispunea de o bibliotecă. Domeniul Bicaz dispunea și de o bancă – Banca Populară Ion Kalinderu. Aceasta număra 151 de mebri cu un capital depus de 8500 lei. În 1927 se înfiinţează plasa Piatra de care aparţinea comuna Bicaz. Urbanizarea localităţii şi dezvoltarea sa industrială se încadrează în ansamblul procesului de dezvoltare a văii Bistriţei, Bicazul fiind ales ca centru pentru lucrările hidroenergetice de mare amploare efectuate pe cursul mediu al râului Bistriţa, începând cu anul 1951. Mărturii arheologice Au fost efectuate săpături arheologice de mare anvergură cu ocazia excavaţiilor legate de construirea barajului de la Bicaz. Ca rezultat s-a construit secţia arheologie a Muzeului orăşenesc. Cu această ocazie s-au găsit dovezi că aceste locuri au fost locuite încă din paleolitic.”

„Există mai multe locuri pe teritoriul oraşului Bicaz de unde pot fi admirate peisaje deosebite. Dinspre Potoci se reflectă în apa lacului de acumulare splendoarea masivului Ceahlău. Acelaşi munte îşi etalează măreţia de la cabana Izvorul Muntelui. Invers, de la cabana Dochia se desfăşoară panorama unor forme de relief de o diversitate extraordinară. 

Barajul lacului de acumulare atrage în continuare atenţia privind opera omului în domesticirea naturii. Oricare punct de pe malul lacului reprezintă tot atâtea privelişti minunate. 

Aceste elemente de atracţie sunt argumente în promovarea oraşului Bicaz ca zonă turistică cu un pitoresc deosebit. 

Oraşul Bicaz, pe lângă potenţialul turistic propriu reprezentat de obiective naturale şi cultural-istorice, dispune de o localizare strategică extrem de favorabilă ce l-a transformat în principalul punct de acces spre Masivul Ceahlău sau spre alte obiective turistice importante din zonă (Cheile Bicazului si Cheile Şugăului (25 km), Peştera Toşorog (24 km), Peştera Munticelu (26 km), Valea Tarcăului, ruinele Palatului Cnejilor sau Mănăstirea Buhalnița, Poiana Teiului, stațiunile Durau sau Borsec, etc.), obiective care atrag un număr considerabil de turişti. 

Astfel, oraşul Bicaz prezintă avantajul concurenţial de a fi localizat cel mai aproape dintre toate oraşele judeţului Neamţ, de obiectivele importante şi consacrate ale acestuia, avantaj ce îl poate propulsa ca principal centru turistic urban din judeţul Neamţ. 

Evident, acest avantaj trebuie valorificat prin transformarea oraşului Bicaz într-o destinaţie turistică de succes, fiind necesare o serie de eforturi şi politici comune ale administraţiei publice locale şi a operatorilor economici locali care activează în turism. 

Forme de turism practicate 

  • Turism montan: drumeţii, orientare turistică, alpinism, mountain bike 
  • Turism sportiv: hidrobiciclete, skijet, înot, caiac, plimbări cu barca, plimbări cu vaporul
  • Pescuit sportiv, vânătoare
  • Turism rural, agroturism 

Din anul 2011 are loc anual, în împrejurimile orașului, pe diferite trasee, în funcție de vârstă, o competiție de Mountain Bike – Marathon MTB Bicaz.”

Sursa – Planul urbanistic al orasului Bicaz – Bicaz vol I Memoriu General

RSS
Follow by Email
YouTube
YouTube